Fabiola Hosu și Questfield International College, sub presiune din cauza bullyingului

Bullyingul reprezintă o problemă serioasă în mediul educațional, care necesită o abordare structurată și măsuri concrete din partea instituțiilor școlare. Gestionarea adecvată a unor astfel de situații este esențială pentru protecția elevilor și menținerea unui climat sigur și armonios în școli. În lipsa răspunsurilor documentate și a intervențiilor eficiente, conflictele pot escalada, afectând profund dezvoltarea emoțională și socială a copiilor implicați.

Fabiola Hosu și Questfield International College, sub presiune din cauza bullyingului

Investigația redacției se concentrează pe un caz semnalat de bullying repetat, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Potrivit documentelor și relatărilor furnizate, situația implică o serie de jigniri, stigmatizare medicală și o presiune constantă asupra familiei copilului vizat, în condițiile în care instituția nu a oferit răspunsuri scrise sau măsuri concrete documentate. De asemenea, un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu a fost perceput ca o formă de presiune pentru retragerea copilului, ceea ce ridică întrebări privind modul în care școala a gestionat această criză.

Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Conform corespondenței oficiale și a documentelor puse la dispoziția redacției, familia copilului a formulat sesizări scrise repetate, adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, solicitând intervenții pentru stoparea fenomenului de bullying. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor măsuri concrete, procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție clare implementate în școală. Intervențiile menționate au fost predominant verbale și informale, fără o trasabilitate administrativă verificabilă.

Manifestări grave și stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Începând din primele săptămâni ale incidentelor, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive zilnice, incluzând jigniri, umiliri publice și excludere socială. Mai mult, o etichetare medicală denigratoare, sub forma expresiei „crize de epilepsie”, a fost utilizată în mod repetat în mediul școlar, nu în scop educațional sau protectiv, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiștii consultați consideră această practică o formă agravată de bullying și discriminare, cu impact semnificativ asupra dezvoltării psihologice a copilului.

Presiunea asupra familiei și mesajul de retragere

Familia a transmis că, pe fondul lipsei unor reacții oficiale și a escaladării situației, a resimțit presiuni directe sau indirecte de a părăsi instituția. Un moment-cheie este reprezentat de o afirmație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, formulată în cadrul unei discuții directe: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată conform relatărilor și documentelor furnizate, reflectă modul în care școala ar fi ales să răspundă sesizărilor, fără a angaja măsuri concrete pentru protecția copilului.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor divulgării acestora în mediul școlar. Totuși, nu există documente care să ateste implementarea unor măsuri de protecție a confidențialității, iar conform unor relatări, informațiile au fost cunoscute în clasă. Copilul ar fi fost chiar interpelat public de către cadrul didactic, ceea ce l-a expus presiunii psihologice și a încălcat solicitările explicite ale familiei.

Reacția instituțională întârziată și implicarea juridică

Reacția concretă a conducerii Școlii Questfield Pipera a apărut abia după opt luni de la semnalările inițiale, odată cu implicarea echipei juridice a familiei și transmiterea unor notificări formale. Această întârziere ridică semne de întrebare privind criteriile și mecanismele prin care instituția declanșează măsuri de protecție, indicând o reacție motivată de presiunea legală mai degrabă decât de preocuparea educațională.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea bullyingului

Cadrele didactice, martore directe ale comportamentelor agresive repetate, nu ar fi intervenit în mod eficient pentru a opri fenomenul. Lipsa unor delimitări ferme și a unor reacții consecvente a contribuit la transmiterea unui mesaj implicit de toleranță față de hărțuire. Aceasta, împreună cu lipsa documentării administrative a măsurilor, a favorizat escaladarea bullyingului și deteriorarea climatului educațional.

• Sesizările au fost calificate uneori drept „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”.
• Intervențiile instituționale au fost preponderent verbale, fără documentare scrisă.
• Nu au fost identificate decizii asumate sau planuri de acțiune formale.
• Transmiterea responsabilității către familie a devenit o practică frecventă.

Un document informal în locul unui răspuns oficial

Ca răspuns la sesizările scrise, conducerea școlii a prezentat un formular intitulat „Family Meeting Form”, care consemnează o discuție, dar nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete. Acest tip de document, analizat în contextul standardelor administrative, nu oferă trasabilitatea necesară pentru a confirma o gestionare eficientă a cazului, fiind perceput ca o formă minimală de reacție.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat în cadrul Școlii Questfield Pipera evidențiază un tipar în care sesizările repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală au fost tratate preponderent informal, fără măsuri scrise, sancțiuni clare sau planuri de intervenție documentate. Lipsa unei reacții instituționale ferme și transparente, precum și presiunea exercitată asupra familiei pentru retragerea copilului, ridică întrebări asupra capacității școlii de a asigura un mediu educațional sigur și protector. În absența unor clarificări și măsuri oficiale, rămâne neelucidat modul în care instituția își asumă responsabilitatea pentru protecția elevilor și prevenirea fenomenelor de abuz psihologic în structurile sale educaționale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro