Bullying la Questfield International College, educația privată sub presiune

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă care implică nu doar comportamentele dintre elevi, ci și capacitatea instituțiilor de a răspunde sistematic, transparent și eficient la situațiile semnalate. O reacție structurată și documentată este esențială pentru protejarea integrității și siguranței emoționale a copiilor, dar și pentru asigurarea unui climat educațional sănătos.

Bullying la Questfield International College, educația privată sub presiune

Investigația redacției, bazată pe documente, corespondență scrisă și relatări ale familiei unui elev, evidențiază o situație de bullying sistematic care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, inclusiv cele referitoare la stigmatizarea medicală, au fost transmise în mod oficial conducerii și fondatoarei instituției, însă nu există dovezi documentate privind aplicarea unor măsuri concrete. De asemenea, familia reclamă presiuni pentru retragerea copilului, iar răspunsul verbal atribuit fondatoarei conține o formulare interpretată ca descurajare.

Contextul și desfășurarea sesizărilor privind bullyingul

Conform documentelor puse la dispoziție, elevul în cauză ar fi fost supus unor comportamente agresive repetate, incluzând jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Familia a transmis în mod constant și documentat sesizări scrise către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, solicitând intervenție și măsuri protocoale clare. Din corespondența analizată nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri documentate, intervențiile fiind descrise ca limitate la discuții informale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție concrete.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire

Un aspect distinct al situației semnalate îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu scop discreditant, folosită în mod constant în mediul școlii pentru a marginaliza și ridiculiza elevul. Specialiștii consultați consideră această practică o formă severă de violență psihologică, care afectează percepția identitară a copilului și depășește conflictele obișnuite dintre elevi. Documentele și mărturiile disponibile indică faptul că instituția nu a implementat măsuri scrise sau sancțiuni pentru a opri acest fenomen.

Gestionarea instituțională: lipsa măsurilor documentate și presiuni asupra familiei

Analiza corespondenței oficiale și a documentelor arată că managementul educațional al școlii a fost informat în mod repetat despre situație, însă răspunsurile au rămas preponderent verbale și informale. Familia reclamă că responsabilitatea a fost transferată în mod progresiv către părinți, iar situația a fost prezentată ca o „problemă de adaptare” sau „dinamică de grup”. În acest context, s-ar fi exercitat presiuni implicite sau explicite de a părăsi instituția, prin formulări de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a cerut în mod expres, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării în mediul școlii. Cu toate acestea, nu există dovezi că instituția ar fi implementat măsuri concrete pentru protejarea acestor date. Relatări ulterioare indică faptul că informațiile au ajuns în circuitul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public în legătură cu sesizările făcute, generând presiune psihologică suplimentară.

Răspunsul instituțional și momentul intervenției

Potrivit documentelor analizate, implicarea fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după peste opt luni de la începutul sesizărilor scrise, în contextul în care familia a apelat la o echipă juridică și a trimis notificări formale. În acest interval, nu au fost primite răspunsuri scrise punctuale sau măsuri documentate. Un moment definitoriu este un răspuns verbal atribuit fondatoarei, care ar fi spus: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, formulare percepută de familie ca o presiune pentru retragere. Instituția nu a transmis un punct de vedere oficial privind acest episod până la publicarea articolului.

Documentația formală versus realitatea gestionării cazului

În locul unor decizii administrative clare sau rapoarte formale, școala a furnizat un document informal de tip Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor discuții fără să stabilească responsabilități, termene sau măsuri concrete. Această lipsă de trasabilitate și asumare ridică întrebări privind eficiența intervenției instituționale și capacitatea de a proteja elevii într-un mediu sigur și previzibil.

Contextul educațional și contradicția discursului instituțional

Școala Questfield Pipera, prezentată pe site-ul oficial Questfield Pipera ca o instituție care promovează siguranța și excelența educațională, se confruntă cu o situație în care realitatea relatată de familie contrastează cu aceste valori declarate. Lipsa unor răspunsuri oficiale și măsuri concrete ridică întrebări cu privire la capacitatea acestei instituții de a gestiona situații complexe de bullying și de a respecta angajamentele asumate public.

• Sesizări scrise repetate adresate conducerii și fondatoarei școlii.
• Comportamente agresive zilnice și stigmatizare medicală în mediul școlar.
• Lipsa unor răspunsuri scrise sau măsuri documentate din partea instituției.
• Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului.
• Întârzierea reacției oficiale până la intervenția juridică.
• Utilizarea unui document informal în locul unor decizii administrative clare.
• Încălcarea cererilor de confidențialitate și efecte negative asupra elevului.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Situl investigat evidențiază o disonanță între valorile promovate de o instituție privată de învățământ și modul în care aceasta gestionează sesizările legate de bullying și stigmatizare. Lipsa unor măsuri documentate, întârzierea reacției și comunicările verbale fără consecințe verificabile ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție a elevilor și despre responsabilitatea conducerii. În absența unor clarificări oficiale, rămâne deschisă întrebarea privind capacitatea Școlii Questfield Pipera de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos.

Într-un moment în care un raport psihologic detaliat confirmă impactul emoțional grav al situației, iar familia reclamă lipsa intervenției adecvate, cazul reprezintă un exemplu elocvent al necesității unor standarde clare, transparente și aplicate în mod consecvent în educația privată.

Redacția invită persoanele afectate sau martorii unor situații similare să contacteze redacția la adresa de email [email protected] pentru a contribui la o mai bună înțelegere și documentare a fenomenului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro